U prethodnom tekstu smo izneli podatke o broju nastavnika i profesora maternjih jezika u Srbiji i podatke u kojim obrazovnim ustanovama se takva nastava odvija, kao i predloge za povećanjem nastavnog kadra. U ovom drugom tekstu serijala ,,U duhu maternjeg jezika” razgovaramo sa nastavnicom Delorijom Šošdean, nastavnicom rumunskog i latinskog jezika.
U poslednje vreme primećen je značajan pad interesovanja za maternje jezike, književnost i nacionalne kulture, što predstavlja ozbiljan izazov za obrazovni sistem u Srbiji. Iako pripadnici nacionalnih manjina imaju pravo da njihova deca pohađaju nastavu na maternjem jeziku, problem nedostatka nastavnog kadra postaje sve očigledniji. Osim toga, sve je manje i nastavnika srpskog jezika i književnosti, što dodatno otežava situaciju.
U razgovoru sa Delorijom Šošdean, nastavnicom rumunskog i latinskog jezika, istražujemo ključne faktore koji doprinose ovom opadanju, mogućnosti motivisanja mladih i ulogu koju različite zajednice mogu igrati u ovom procesu. Cilj nam je da doprinosimo razumevanju prednosti obrazovanja na maternjem jeziku i olakšamo mladima odluku da se posvete ovoj važnoj profesiji.
U vremenu kada interesovanje za studiranje maternjih jezika opada, Deloria Šošdean, nastavnica jezika u Gimnaziji „Mihajlo Pupin“ u Kovačici, ističe da su izazovi koji prate ovu profesiju, pre svega, vezani za mogućnosti zapošljavanja.
„Jedan od ključnih faktora je pitanje zaposlenja, jer mladi osećaju da studiranje maternjeg jezika ne nudi perspektivu na poslovnom planu,“ navodi Šošdean. „Zato se često opredeljuju za druge oblasti koje im pružaju veće šanse za zapošljavanje.“
Šošdean veruje da bi stipendiranje moglo biti snažan podsticaj za buduće studente maternjih jezika. „Jedan od načina za poboljšanje motivacije mladih jeste obezbeđivanje stipendija od strane Nacionalnog saveta,“ dodaje ona, ističući da bi to moglo privući više mladih ka ovoj profesiji.
Iako smatra da postoji podrška države za obrazovanje na maternjem jeziku, Šošdean veruje da uvek ima prostora za napredak. „Prostora za poboljšanje uvek ima. Imamo podršku države, ali je veoma važno koliko se Nacionalni savet zalaže za obrazovanje,“ naglašava ona.
Što se tiče lokalnih zajednica i roditelja, Šošdean ne vidi značajniji uticaj sa njihove strane u rešavanju ovog problema, ističući da ulogu u ovom procesu pre svega treba da preuzmu institucije i obrazovne ustanove. Kada su u pitanju konkretne mere, predlaže da država uvede dodatne stipendije za brucoše i studente maternjih jezika, što bi moglo doprineti povećanju broja budućih nastavnika.
Na pitanje o širem kontekstu očuvanja kulture, Šošdean potvrđuje važnost promovisanja maternjeg jezika kao elementa kulturnog nasleđa, naglašavajući da bi taj pristup mogao podstaći veće interesovanje mladih za ovu profesiju.
„Da, sigurno,“ zaključuje ona. „Posmatranje maternjeg jezika kroz prizmu očuvanja kulture može doprineti većem interesovanju mladih za ovaj poziv i učiniti da obrazovanje na maternjem jeziku postane privlačnija opcija za studente i njihove roditelje.“
Zaključujemo, obrazovanje nastavničkog kadra za nastavu na jezicima nacionalnih manjina ključno je za očuvanje jezičkog i kulturnog identiteta ovih zajednica. Kvalitetni nastavnici doprinose razvoju jezičke pismenosti i razumevanja među učenicima, što je od suštinskog značaja za njihovu socijalizaciju i integraciju u širu društvenu zajednicu. Takođe, obrazovani nastavnici stvaraju temelje za buduće generacije, osiguravajući da se jezici nacionalnih manjina ne zaborave i da se nastavi sa njihovim učenjem i razvojem.
Država i institucije treba da uvedu stipendije i finansijsku podršku za studente nastavničkog usmerenja, kako bi motivisali više mladih da se obrazuju za nastavu na maternjim jezicima. Takođe, važno je razvijati programe obuke i profesionalnog usavršavanja za postojeće nastavnike, kao i prilagoditi kurikulume koji uključuju maternji jezik i kulturu.
U narednom tekstu na ovu temu sagovornik će nam biti profesor doktor Marinel Negru, član Nacionalnog saveta rumunske nacionalne manjine u Srbiji.
***
Ovaj projekat je sufinansiraniz Budžeta Republike Srbije – Ministarstva informisanja i telekomunikacija. Stavovi izneti u podržanom medisjkom projektu nužno ne izražavaju stavove organa koji je dodelio sredstva.
Sledi prevod na rumunski
Întrebarea ocupării locurilor de muncă – esențială pentru viitorul cadrelor didactice ale limbii materne
În articolul anterior, am prezentat datele despre numărul de profesori și profesoare de limba maternă din Serbia și informații despre instituțiile de învățământ în care se desfășoară astfel de cursuri, precum și propuneri pentru creșterea numărului de cadre didactice. În acest al doilea articol al seriei „În spiritul limbii materne”, discutăm cu profesoara Deloria Șošdean, profesoară de limba română și latină. În ultima perioadă, s-a observat o scădere semnificativă a interesului pentru limbile materne, literatură și culturi naționale, ceea ce reprezintă o provocare serioasă pentru sistemul educațional din Serbia. Deși membrii minorităților naționale au dreptul ca copiii lor să participe la cursuri în limba maternă, problema lipsei de cadre didactice devine tot mai evidentă. În plus, tot mai puțini profesori de limba sârba și literatură sunt disponibili, ceea ce face și mai dificilă situația. În cadrul discuției cu Deloria Șošdean, profesoară de limba română și latină, explorăm factorii cheie care contribuie la această scădere, posibilitățile de a motiva tineretul și rolul pe care comunitățile diverse le pot juca în acest proces. Scopul nostru este să contribuim la înțelegerea avantajelor educației în limba maternă și să ușurăm decizia tinerelor persoane de a se dedica acestei profesii importante. Într-o perioadă în care interesul pentru studierea limbilor materne scade, Deloria Șošdean, profesoară la Liceul „Mihajlo Pupin” din Kovacica, subliniază că provocările acestei profesii sunt în principal legate de oportunitățile de angajare. „Unul dintre factorii cheie este problema ocupării locurilor de muncă, deoarece tinerii simt că studiul limbii materne nu le oferă perspective profesionale”, spune Șošdean. „De aceea, mulți tineri aleg alte domenii care le oferă șanse mai mari de angajare.” Șošdean crede că oferirea de burse ar putea fi un stimulent puternic pentru viitorii studenți la limbile materne. „Unul dintre modurile de a îmbunătăți motivația tinerelor persoane este oferirea de burse din partea Consiliului Național,” adaugă ea, subliniind că acest lucru ar putea atrage mai mulți tineri spre această profesie. Deși consideră că există sprijin din partea statului pentru educația în limba maternă, Șošdean crede că întotdeauna există loc pentru îmbunătățire. „Întotdeauna există loc pentru îmbunătățiri. Avem sprijinul statului, dar este foarte important cât de mult se implică Consiliul Național în promovarea educației,” subliniază ea. În ceea ce privește comunitățile locale și părinții, Șošdean nu vede un impact semnificativ din partea acestora în rezolvarea acestei probleme, subliniind că rolul principal în acest proces ar trebui să fie jucat de instituțiile și unitățile educaționale. Când vine vorba de măsuri concrete, ea sugerează ca statul să introducă burse suplimentare pentru studenții de la limba maternă, ceea ce ar putea contribui la creșterea numărului de profesori în viitor. Referitor la contextul mai larg al păstrării culturii, Șošdean confirmă importanța promovării limbii materne ca element al patrimoniului cultural, subliniind că acest tip de abordare ar putea stimula interesul tinerilor pentru această profesie. „Da, cu siguranță,” încheie ea. „Privind limba maternă prin prisma conservării culturii poate contribui la un interes mai mare din partea tinerelor persoane pentru această profesie și poate face educația în limba maternă o opțiune mai atractivă pentru studenți și părinții lor.” În concluzie, educația cadrelor didactice pentru predarea în limba minorităților naționale este esențială pentru păstrarea identității lingvistice și culturale a acestor comunități. Profesorii calificați contribuie la dezvoltarea alfabetizării lingvistice și înțelegerii între elevi, ceea ce este de importanță fundamentală pentru integrarea lor în comunitatea socială largă. De asemenea, cadrele didactice formate creează fundamentul pentru viitoarele generații, asigurându-se că limbile minorităților naționale nu sunt uitate și că învățarea și dezvoltarea acestora continuă. Statul și instituțiile trebuie să introducă burse și sprijin financiar pentru studenții care urmează profesia de cadru didactic, pentru a motiva mai mulți tineri să se formeze pentru predarea limbilor materne. De asemenea, este important să se dezvolte programe de formare și perfecționare profesională pentru cadrele didactice existente și să se ajusteze curriculumurile care includ limba și cultura maternă. În următorul articol pe această temă, interlocutorul nostru va fi profesorul doctor Marinel Negru, membru al Consiliului Național al Minorității Naționale Române din Serbia.
Acest proiect a fost cofinanțat din bugetul Republicii Serbia – Ministerul Informațiilor și Telecomunicațiilor. Opiniile exprimate în acest proiect media susținut nu reflectă neapărat pozițiile organelor care au acordat fondurile.
Prevod na slovački:
Otázka zamestnania – kľúčová pre budúcnosť učiteľov materinského jazyka
V predchádzajúcom texte sme uviedli údaje o počte učiteľov a profesorov materinských jazykov v Srbsku a informácie o vzdelávacích inštitúciách, kde sa tieto vyučovacie predmety vyučujú, ako aj návrhy na zvýšenie počtu učiteľov. V tomto druhom texte série „V duchu materinského jazyka“ diskutujeme s učiteľkou Deloriou Šošdean, učiteľkou rumunčiny a latinčiny. V poslednej dobe sa pozoruje výrazný pokles záujmu o materinské jazyky, literatúru a národné kultúry, čo predstavuje vážnu výzvu pre vzdelávací systém v Srbsku. Aj keď príslušníci národnostných menšín majú právo, aby ich deti navštevovali vyučovanie v materinskom jazyku, problém nedostatku učiteľov sa stáva čoraz zjavnejší. Okrem toho je čoraz menej učiteľov srbského jazyka a literatúry, čo ešte viac zhoršuje situáciu. V rozhovore s Deloriou Šošdean, učiteľkou rumunčiny a latinčiny, skúmame kľúčové faktory, ktoré prispievajú k tomuto poklesu, možnosti motivovania mladých ľudí a úlohu, ktorú môžu rôzne komunity zohrávať v tomto procese. Cieľom je prispieť k pochopeniu výhod vzdelávania v materinskom jazyku a uľahčiť mladým ľuďom rozhodnutie venovať sa tejto dôležitej profesii. V čase, keď záujem o štúdium materinských jazykov klesá, Deloria Šošdean, učiteľka na Gymnáziu „Mihajlo Pupin“ v Kovačiči, zdôrazňuje, že výzvy spojené s touto profesiou sú najmä spojené s možnosťami zamestnania. „Jedným z kľúčových faktorov je otázka zamestnania, pretože mladí ľudia cítia, že štúdium materinského jazyka im nenabízajú perspektívu na trhu práce,“ hovorí Šošdean. „Preto sa často rozhodujú pre iné oblasti, ktoré im ponúkajú väčšie šance na zamestnanie.“ Šošdean verí, že ponuka štipendií by mohla byť silným podnetom pre budúcich študentov materinských jazykov. „Jedným zo spôsobov, ako zlepšiť motiváciu mladých ľudí, je zabezpečenie štipendií zo strany Národnej rady,“ dodáva, pričom zdôrazňuje, že by to mohlo prilákať viac mladých ľudí k tejto profesii.
Aj keď považuje podporu štátu pre vzdelávanie v materinskom jazyku za existujúcu, Šošdean verí, že stále je priestor na zlepšenie. „Priestor na zlepšenie tu vždy je. Máme podporu štátu, ale je veľmi dôležité, ako sa Národná rada angažuje v oblasti vzdelávania,“ zdôrazňuje.
Pokiaľ ide o miestne komunity a rodičov, Šošdean nevidí výrazný vplyv z ich strany pri riešení tohto problému, pričom zdôrazňuje, že hlavnú úlohu v tomto procese by mali prevziať inštitúcie a vzdelávacie zariadenia. Keď sa pýtame na konkrétne opatrenia, navrhuje, aby štát zaviedol ďalšie štipendiá pre prvákov a študentov materinských jazykov, čo by mohlo prispieť k zvýšeniu počtu budúcich učiteľov.
K širšiemu kontextu zachovávania kultúry Šošdean potvrdzuje dôležitosť propagovania materinského jazyka ako súčasti kultúrneho dedičstva, pričom zdôrazňuje, že takýto prístup by mohol podnietiť väčší záujem mladých ľudí o túto profesiu.
„Áno, určite,“ uzatvára. „Pohľad na materinský jazyk cez prizmu ochrany kultúry môže prispieť k väčšiemu záujmu mladých ľudí o tento povolanie a urobiť vzdelávanie v materinskom jazyku atraktívnejšou voľbou pre študentov a ich rodičov.“
Na záver, vzdelávanie učiteľov pre výučbu jazykov národnostných menšín je kľúčové pre zachovanie jazykovej a kultúrnej identity týchto komunít. Kvalitní učitelia prispievajú k rozvoju jazykovej gramotnosti a porozumeniu medzi žiakmi, čo je zásadné pre ich socializáciu a integráciu do širšej spoločenskej komunity. Okrem toho vzdelaní učitelia vytvárajú základy pre budúce generácie, zabezpečujúc, že jazyky národnostných menšín nebudú zabudnuté a že sa bude pokračovať v ich učení a rozvoji.
Štát a inštitúcie by mali zaviesť štipendiá a finančnú podporu pre študentov pedagogického zamerania, aby motivovali viac mladých ľudí venovať sa výučbe materinských jazykov. Je tiež dôležité vyvíjať školenia a profesijný rozvoj pre existujúcich učiteľov, ako aj prispôsobiť kurikuly, ktoré zahŕňajú materinský jazyk a kultúru.
V nasledujúcom texte na túto tému bude naším hosťom profesor doktor Marinel Negru, člen Národnej rady rumunskej národnostnej menšiny v Srbsku.
Tento projekt je spolufinancovaný z rozpočtu Republiky Srbsko – Ministerstva informácií a telekomunikácií. Názory vyjadrené v tomto mediálnom projekte nemusia nutne odrážať názory orgánov, ktoré poskytli finančné prostriedky.
