U prethodnom tekstu razgovarali smo sa nastavnicom Delorijom Šošdean, nastavnicom rumunskog i latinskog jezika, a u ovom tekstu donosimo intervju, a sagovornik je prof. dr Marinel Negru, član Nacionalnog saveta rumunske nacionalne manjine u Srbiji.
Govoreći o maternjim jezicima, u ovom slučaju o rumunskom jeziku, kao član Nacionalnog saveta, kako ocenjujete trenutnu situaciju po pitanju zainteresovanost mladih za studiranjem rumunskog jezika?
– O interesovanju mladih za studije rumunskog jezika i književnosti mogu govoriti/pisati sa aspekta univerzitetskog profesora koji se godinama bavi problemom malog broja upisanih kandidata na studije rumunskog jezika i književnosti na Univerzitetima u Republici Srbiji. Nacionalni saveti nemaju ingerencije u oblasti visokog obrazovanja, postoje samo institucije od velikog značaja za rumunsku nacionalnu manjinu, a to su Visoka strukovna vaspitačka i medicinska škola u Vršcu i Odsek za rumunistiku u okviru Filozofskog fakulteta Univerziteta u Novom Sadu. Rumunski jezik (kao maternji jezik) izučava se i na Filološkom fakultetu Univerzitetu u Beogradu – Katedra za romanistiku – Grupa za rumunski jezik, književnost, kulturu, odnosno Fakultetu za obrazovanje učitelja i vaspitača – Katedra za rumunski jezik (kao maternji jezik) i strane jezike. Može se zaključiti da rumunska nacionalna manjina ima mogućnost kvalitetnog školovanja vaspitača, učitelja i profesora rumunskog jezika za kompletan ciklus obrazovanja, odnosno kvalitetnu pokrivenost škola sa odgovarajućim nastavnim kadrom.
Međutim, u pogledu samog interesovanja budućih studenata rumunske nacionalnosti za navedene specijalizacije situacija je poražavajuća. Imamo situaciju da rumunski jezik i književnost (Filozofski Novi Sad i Filološki Beograd) izučavaju studenti kojima rumunski jezik nije maternji jezik već ga pohađaju kao jezik sredine ili drugi strani jezik. Broj upisanih studenata rumunske nacionalnosti koji se opredeljuje za studije rumunskog jezika i književnosti na pomenutim fakultetima jeste od 1. do 2. po godini studija. Slična je situacija i na Fakultetu za obrazovanje učitelja i vaspitača. Malo bolju situaciju u pogledu zainteresovanosti za studije na rumunskom jeziku imamo na Visokoj školi u Vršcu (smer strukovni vaspitač). Ove školske godine upisano je 7. studenata rumunske nacionalnosti na 1. godinu studija.
U koliko škola se obavlja nastava na rumunskom jeziku u Srbiji i da li ima dovoljno nastavnog kadra i literature na rumunskom jeziku?
– Nastava na rumunskom jeziku odvija se u 13. osmogodišnjih škola i 12. četvorogodišnjih/odeljenja osmogodišnjih škola. U četiri škole nastava se odvija isključivo na rumunskom nastavnom jeziku: Grebenac, Lokve, Nikolinci i Kuštilj. U ostalim školama nastava se odvija dvojezično, na srpskom i rumunskom nastavnom (maternjem) jeziku. Nastava na rumunskom jeziku odvija se i u dve srednje škole: Gimnazija „Borislav Petrov Braca“ Vršac i Ekonomsko-trgovinska škola „Dositej Obradović“ Alibunar. U pogledu nastavnog kadra delimično sam dao objašnjenje odgovarajući na prvo pitanje. Problem nastavnog kadra sličan je problemu koji postoji na nivou države, najkritičnije su nastavne discipline: matematika, fizika, hemija. Udžbenička produkcija na rumunskom jeziku realizuje se u saradnji sa Zavodom za udžbenike Beograd, saradnja koja egzistira više decenija i veoma je plodonosna. Poslednje dve, tri godine bilo je određenih problema u štampanju udžbenika na jezicima nacionalnih manjina ali je država uspešno premostila ovaj problem izdvajajući potrebna sredstva za nesmetanu produkciju udžbenika.
– Koji su Vaši predlozi/poruke mladima, a koji za predstavnike državnih obrazovnih institucija i nadležnog ministarstva, a za unapređenje ove oblasti?
Poruka mladima je da dobro razmisle prilikom upisivanja na fakultet i opredele se za poziv vaspitača/učitelja/profesora. Plemenit poziv koji je nezasluženo u zapećku. Škola će uvek postojati, samim tim i posla u oblasti obrazovanja, radosti saradnje sa decom i ličnog celoživotnog usavršavanja. Država Srbija je u svakom pogledu pružila mogućnost školovanja na jezicima nacionalnih manjina, na njima je da to iskoriste ili ne iskoriste. U radu treba uvek polaziti od sebe, koliko si pružio/uzvratio sistemu koji ti je pružio sve. Ako na ovaj način pristupimo radnim obavezama, sa razumevanjem, motivacijom i istrajnošću, poboljšaćemo sam sistem. Moramo se više pozabaviti onime šta smo pružili, a manje onime šta smo dobili. To je, po meni, recept za bolje sutra u obrazovanju.
U sledećem tekstu sagovornik će nam biti Petar Narančić, predsednik Akiva osnovnih škola u Novom Sadu i direktor Osnovne škole “Svetozar Marković”.
***
Ovaj projekat je sufinansiran iz Budžeta Republike Srbije – Ministarstva informisanja i telekomunikacija. Stavovi izneti u podržanom medisjkom projektu nužno ne izražavaju stavove organa koji je dodelio sredstva.
Sledi prevod na rumunski jezik:
Negru: Minoritatea națională română are posibilitatea unei educații de calitate
În textul anterior, am discutat cu doamna profesoară Deloria Șošdean, profesoară de limba română și latină, iar în acest text vă prezentăm un interviu cu prof. dr. Marinel Negru, membru al Consiliului Național al Minorității Naționale Române din Serbia.
Vorbind despre limbile materne, în acest caz despre limba română, ca membru al Consiliului Național, cum evaluați situația actuală în ceea ce privește interesul tinerelor pentru studierea limbii române?
Despre interesul tinerilor pentru studiile de limbă și literatură română pot vorbi/scrie din perspectiva unui cadru universitar care se ocupă de ani de zile cu problema numărului mic de candidați înscriși la studiile de limbă și literatură română la universitățile din Republica Serbia. Consiliile Naționale nu au competențe în domeniul învățământului superior, însă există instituții de mare importanță pentru minoritatea națională română, și anume: Școala Postliceală de Formare Profesională în Domeniul Educației și Medicinii din Vârșeț și Departamentul de Românistică din cadrul Facultății de Filozofie a Universității din Novi Sad. Limba română (ca limbă maternă) se studiază și la Facultatea de Filologie a Universității din Belgrad – Catedra de Romanistică – Grupul pentru Limba, Literatura și Cultura Română, respectiv la Facultatea de Educație a Cadrelor Didactice și Educaționale – Catedra de Limba Română (ca limbă maternă) și Limbi Străine. Se poate concluziona că minoritatea națională română are posibilitatea de a avea o educație de calitate pentru educatori, profesori și cadre didactice de limba română pentru întregul ciclu de învățământ, asigurând o acoperire corespunzătoare a școlilor cu personal didactic adecvat.
Cu toate acestea, în ceea ce privește interesul viitorilor studenți de etnie română pentru specializările menționate, situația este dezamăgitoare. Avem situația în care limba și literatura română (Facultatea de Filozofie Novi Sad și Facultatea de Filologie Belgrad) sunt studiate de studenți pentru care limba română nu este limba maternă, ci o studiază ca limbă de mediu sau limbă străină. Numărul de studenți români înscriși în studiile de limba și literatura română la aceste facultăți variază între 1 și 2 studenți pe an. O situație similară se regăsește și la Facultatea de Educație a Cadrelor Didactice și Educaționale. O situație mai bună în ceea ce privește interesul pentru studiile în limba română o avem la Școala Postliceală din Vârșeț (specializarea educator). În acest an școlar, au fost înmatriculați 7 studenți de etnie română în anul I.
În câte școli se predă în limba română în Serbia și există suficient personal didactic și materiale didactice în limba română?
În Serbia, predarea în limba română se desfășoară în 13 școli gimnaziale și 12 licee/filiale ale școlilor gimnaziale. În patru școli, predarea se face exclusiv în limba română: Grebenca, Lokve, Nikolinci și Kuștilj. În celelalte școli, predarea este dublă, în limba sârbo-română. Predarea în limba română are loc și în două licee: Liceul „Borislav Petrov Braca” din Vârșeț și Liceul Economic „Dositej Obradović” din Alibunar. În ceea ce privește personalul didactic, am dat deja o explicație parțială răspunzând la prima întrebare. Problema personalului didactic este similară cu problema existentă la nivel național, cele mai critice discipline fiind: matematică, fizică, chimie. Producția de manuale în limba română se realizează în colaborare cu Institutul pentru Manuale din Belgrad, o colaborare care durează de mai multe decenii și este foarte productivă. În ultimii 2-3 ani au existat anumite probleme legate de tipărirea manualelor în limbile minorităților naționale, dar statul a reușit să depășească această problemă alocând fondurile necesare pentru producția neîntreruptă a manualelor.
Care sunt propunerile dumneavoastră/mesele pentru tineri și pentru reprezentanții instituțiilor educaționale ale statului și ministerului competent pentru îmbunătățirea acestei domenii?
Mesajul pentru tineri este să gândească bine înainte de a se înscrie la facultate și să aleagă profesia de educator/profesor. Este o profesie nobilă care este nedrept neglijată. Școala va exista întotdeauna, la fel și locurile de muncă în domeniul educației, bucuria colaborării cu copiii și dezvoltarea profesională continuă. Statul Serbia a oferit în orice privință posibilitatea educației în limbile minorităților naționale, iar acum depinde de tineri dacă vor sau nu vor profita de aceasta. În muncă trebuie să plecăm întotdeauna de la noi înșine, cât am oferit/întors sistemului care ne-a oferit totul. Dacă abordăm aceste obligații de muncă cu înțelegere, motivație și perseverență, vom îmbunătăți sistemul în sine. Trebuie să ne ocupăm mai mult de ceea ce am oferit, și mai puțin de ceea ce am primit. Acesta este, în opinia mea, rețeta pentru un viitor mai bun în educație.
În următorul text, interlocutorul nostru va fi Petar Narančić, președintele Akiva școlilor primare din Novi Sad și directorul Școlii Primare „Svetozar Marković”.
Acest proiect este cofinanțat din bugetul Republicii Serbia – Ministerul Informațiilor și Telecomunicațiilor. Opinile exprimate în acest proiect media susținut nu reflectă neapărat opiniile autorităților care au acordat fondurile.
